Sf. Scaun, o multinaţională ameninţată de faliment

Vaticanul se află în faţa unei crize cu perspective deloc plăcute. Un aparat administrativ imens, cu costuri mari, înregistrează deja deficite ale bugetelor.

Cea mai bogată biserică a lumii, cea catolică, se confruntă şi ea cu efectele crizei financiare. Rapoartele financiare ale Vaticanului, multă vreme ţinute secrete, sunt de câţiva ani făcute publice, chiar dacă în versiuni foarte succinte. În ultimul an pentru care s-au făcut raportări, Oficiul Sfântului Scaun - aparatul administrativ central al Bisericii Catolice, a înregistrat, pentru prima oară după trei ani, un deficit - cauzat în parte de deprecierea cursului dolarului faţă de euro. La venituri de 236,7 milioane de euro în 2007, Sfântul Scaun a avut cheltuieli de 245,8 milioane.

Şi administraţia publică „civilă“ a statului Vatican, care este un organism separat, a înregistrat rezultate dezamăgitoare. Cu toate că a avut un excedent bugetar în ultimii doi ani fiscali, acesta a scăzut de peste trei ori în 2007 faţă de anul precedent - de la 21,8 milioane de euro la doar 6,7 milioane, în condiţiile în care numărul turiştilor care au vizitat în 2007 teritoriul micului stat a crescut faţă de anul precedent, până la 4,3 milioane de persoane. (Raportul Vaticanului nu menţionează şi cifrele absolute aferente anului 2006.) Printre ameninţările pe care le aduce 2009 pentru Vatican se numără instabilitatea cursului euro/dolar, posibilitatea scăderii contribuţiilor directe ale catolicilor americani către Sfântul Scaun, ca urmare a efectelor crizei, ca şi scenariul în care guvernul italian, presat de circumstanţe, elimină una sau mai multe scutiri de impozite acordate Bisericii Catolice. Spre exemplu, numai facilităţile fiscale oferite activităţilor de turism ale Vaticanului se ridică la circa 600 de milioane de euro anual.

IMPAS Criza financiară nu scuteşte pe nimeni. Este afectată însăşi Biserica Catolică; păstoritoarea a 1,13 miliarde de credincioşi înregistrează deficite şi se confruntă cu spectrul eliminării avantajelor fiscale.

«Bănuţul lui Petru» atârnă de cursul valutar

În mare parte, deficitul bugetului papal din anul 2007 este cauzat de deprecierea dolarului faţă de euro (contribuţiile diocezelor din SUA sunt convertite în moneda europeană). În 2006, bilanţul valutar al Sfântului Scaun avea un excedent de 13,7 milioane de euro; un an mai târziu, acesta era de doar 1,4 milioane.

O altă problemă cu care se va confrunta Vaticanul în acest an este „bănuţul lui Petru“ - o contribuţie directă a credincioşilor din toată lumea pentru Sfântul Scaun, de aproape 80 de milioane de dolari în 2007; catolicii americani contribuie cu aproape 30% la acest fond destinat în principiu actelor de caritate, dar care poate reprezenta şi o rezervă financiară pentru Papă. Deprecierea dolarului, combinată cu efectele crizei financiare, ar putea reduce masiv această sursă vitală de venit.

Pe de altă parte, bugetul statului Vatican, ca organism juridic şi politic, este separat de cel al Sfântului Scaun şi este finanţat din veniturile produse de către muzeele pe care le administrează. Administraţia Vaticanului a raportat, pentru 2007, un excedent bugetar de 6,7 milioane de euro, de peste trei ori mai puţin faţă de rezultatul anului 2006, când excedentul se situa la 21,8 milioane de euro. Cauza acestei scăderi este atribuită în raport tot sectorului de „activităţi financiare“, care în 2007 a produs pierderi de opt milioane de euro, faţă de un excedent de 7,2 milioane în 2006.

Bugetele Sfântului Scaun şi al statului Vatican nu înseamnă însă acelaşi lucru cu averea Bisericii Catolice în ansamblu. Biserica Catolică este un organism descentralizat, diocezele având libertatea de a-şi construi şi de a dispune de bugetele proprii. Dacă la nivel global cea mai bogată congregaţie catolică este cea din SUA, unde cele circa 20.000 de parohii au un venit anual cumulat de 7,5-8 miliarde de dolari, provenit doar din surse private, potrivit ediţiei americane a revistei „Business Week“, cazul italian este în schimb cu totul aparte.